„Pe-al nostru steag e scris Unire…”
Unirea Moldovei cu Țara Românească la 1859 este un eveniment crucial în istoria neamului românesc. În acest context, ținem să menționăm că la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales unanim domn al Principatului Moldovei. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859 , membrii Partidei Naționale s-au reunit la București, unde s-a decis alegerea lui Al.I.Cuza ca domn al ambelor Principate pentru a se putea înfăptui Unirea. Cu toate acestea, nici dubla alegere a lui Cuza, nici recunoașterea internațională a Unirii nu au fost obținute ușor. Au urmat misiuni diplomatice, moderate de apropiații lui Al.I.Cuza în capitalele Marilor Puteri, conferințe internaționale, tergiversări etc. În astfel de circumstanțe, a contat fermitatea lui Al.I.Cuza, acțiunile promte ale deputaților și guvernelor, poziția intransigentă a diplomatului Costache Negri , atitudinea favorabilă a Marilor Puteri garante și acordul sultanului turc pentru unificarea Principatelor. Drept urmare, în septembrie 1859 , la Conferința de la Paris, a fost recunoscută dubla alegere a domnitorului Al.I.Cuza.
În Proclamația adresată Țării la 23 decembrie 1861 , domnitorul declara: „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată. În 5 și 24 ianuarie ați depus toată a voastră încredere într-un singur domn; alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”. Capitala s-a stabilit la București, unde funcționa un singur guvern și era un singur parlament, care și-a deschis lucrările la 24 ianuarie 1862. În actele oficiale, numele țării era România .
Al.I.Cuza a domnit doar șapte ani , însă a reușit să pună bazele constituționale și economice ale României moderne.
Importanța acestui eveniment a fost elucidată în cadrul Conferinței internaționale de Geografie, care s-a desfășurat la 20 ianuarie 2023, orele 11.00 -15.30, sub egida Centrulului Științific de Geografie Ciucaș-Măneciu, Prahova, în cadrul proiectelor „Geografia fără frontiere” și „Tradiții și obiceiuri mănăcene de pretutindeni”. Inițiatorul conferinței este doamna profesor Crina Popescu, Președintele Centrului Științific de Geografie Ciucaș-Măneciu , Prahova, România, care a invitat pentru colaborare Direcția Generală Educație Ialoveni, Republica Moldova, Muzeul Județean de Științe ale Naturii, Ploiești, România, Colegiul Ferdinand I, Măneciu, România.
Genericul activității „Unire în cuget și simțiri” a unit profesori universitari și preuniversitari de pe ambele maluri ale Prutului, manageri școlari , elevi din liceele raionului Ialoveni, Republica Moldova.
Programul literar -artistic al elevilor din Basarabia a impresionat prin textele recitate expresiv și emoționant, prin cântecele interpretate cu har artistic, prin dansurile profesioniste. Dorul de Țară și de Neam a trecut prin inimile elevelor și elevilor , care au evoluat în cadrul conferinței . Aceștia au reprezentat, cu brio, instituțiile:
1.Liceul Teoretic „Aurel David” din satul Bardar
2.Liceul Teoretic Ruseștii Noi
3.Liceul Teoretic „Ion Pelivan” din Rezeni
4.Gimnaziul ,,Mitropolit Gurie Grosu” din satul Nimoreni
5.Liceul Teoretic „Andrei Vartic” din orașul Ialoveni
6. Liceul Teoretic „Petre Ștefănucă” din orașul Ialoveni
7. Liceul Teoretic „Gheorghe Palade” din satul Puhoi.
DGE Ialoveni își exprimă recunoștința pentru colaborare prodigioasă și interesantă cu Centrul Științific de Geografie Ciucaș- Măneciu, în special, doamnei Crina Popescu, care a inițiat și a moderat proiectul, a ținut comunicări despre importanța Unirii de la 1859. Alocuțiunile au fost continuate de doamnele profesor Svetlana Spătaru, Nina Dodon, Mariana Moșneaga, Valentina Plugaru , Viorica Codreanu, Tatiana Soltan.
Alese mulțumiri aducem colegilor din România și din alte țări, care au rostit discursuri despre semnificația Unirii de la 24 ianuarie 1859, au subliniat că acest fapt împlinit a fost precursorul Unirii de la 1Decembrie 1918.
Apreciem talentul elevilor și dascălilor care au selectat inspirat operele pe care le-au interpretat cu măiestrie artistică și conștiință civică.
Conform celor enunțate mai sus, ne exprimăm certitudinea că generația tânără, care participă la astfel de evenimente, va fi implicată și ulterior în luarea deciziilor la nivel de țară, ceea ce va grăbi reunirea Basarabiei cu Patria-mamă.
„Pe-al nostru steag e scris „unire”,
Unire-n cuget şi simţiri
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.
Acel ce-n luptă grea se teme
Ce singur e rătăcitor,
Iar noi uniţi în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.
Am înarmat a noastră mână
Ca să păzim un scump pământ,
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.
Şi-n cartea veşniciei scrie
Că ţări şi neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va înflori.”
Andrei Bârseanu
